Beneficii acordate salariatilor

Angajatorii le ofera angajatilor masini de serviciu, abonamente de mobil, cazare, mancare sau chiar haine. Aceste beneficii sunt scutite de la plata contributiilor. Scutirea se aplica doar in cazul angajatilor si numai pentru contributiile la fondul de pensii.

In loc sa plateasca un impozit de 83% pe avantajele acordate angajatilor, patronii contribuie cu 53%. Beneficiile banesti sunt in continuare impozitate.

Tichetele de masa raman in continuare cele mai populare beneficii oferite angajatilor. Acestea raman o forma buna de recompensa, chiar si dupa ce au fost impozitate cu 16%, de la jumatatea lui 2010.

Pentru tichetele de masa nu platesc unele contributii nici angajatul, nici angajatorul. Totusi, rationamentul dupa care sunt impozitate bonurile de masa este confuz si a determinat multe firme sa renunte la acordarea acestor beneficii, potrivit unui material Capital.

Din fericire, mai exista si alte forme de motivare a angajatilor. Astfel, ei pot beneficia de o asigurare pentru pensia privata in valoare de 400 de euro pe an. Nici in acest caz nu se plateste CAS. Asigurarea se ia in calcul la stabilirea impozitului pe venit al salariatului si pe profitul firmei. Beneficiile acordate angajatilor scad costurile firmei cu 30%.

 

MASA CALDA

In cazul unor unitati de productie, medicul poate recomanda acordarea unei mese calde, de exemplu, in situatia in care muncitorii lucreaza la temperaturi foarte scazute. In plus, astfel de societati, in functie de specificul activitatii, muncitorilor li se interzice sa isi aduca mancare de acasa. Intr-o astfel de situatie, se creeaza un tratament fiscal special in ceea ce priveste cheltuielile cu masa calda acordata.

Astfel, potrivit art. 55 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

In conftinuare, potrivit dispozitiilor de la alin. (3) lit. b) al aceluiasi articol, sunt considerate avantaje, fiind asimilate salariilor in vederea impunerii cazarea, hrana, imbracamintea, personalul pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei.

In baza art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Punctul 82 din Titlul III al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, stabileste ca in aceasta categorie se cuprind:

– alocatiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanta, interna si internationala, diferentiata pe categorii de actiuni;

– contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de efort necesare in perioada de pregatire;

– drepturile de hrana in timp de pace, primite de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala;

– alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocatia de hrana zilnica pentru personalul navigant si auxiliar imbarcat pe nave; alocatia zilnica de hrana pentru consumurile colective din unitatile bugetare si din regiile autonome/societatile comerciale cu specific deosebit; alocatia de hrana acordata donatorilor onorifici de sange; alocatia de hrana pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice si altele asemenea.

In consecinta, daca societatea acorda salariatilor o masa calda pe zi, contravaloarea acesteia este considerata, din punct de vedere fiscal, venit asimilat salariilor in vederea impunerii. Contravaloarea meselor oferite angajatilor se include in veniturile din salarii si se impoziteaza potrivit prevederilor art. 57 din Codul fiscal, dar este exclusa din baza de calcul a contributiilor sociale, potrivit art. 296 indice 15 lit. p) din acelasi cod.

Trebuie mentionat si ca, in ciuda recomandarilor facute uneori de medicii de familie, legislatia nu reglementeaza acordarea unei mese calde pentru salariatii ce lucreaza in conditii cu temperaturi scazute.

Potrivit art. 5 din OUG 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca, in perioadele cu temperaturi scazute extreme, angajatorii trebuie sa asigure urmatoarele masuri minimale pentru mentinerea starii de sanatate a salariatilor care lucreaza in aer liber:

a) distribuirea de ceai fierbinte in cantitate de 0,5-1 litru/persoana/schimb;
b) acordarea de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare, scop in care se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator;
c) asigurarea echipamentului individual de protectie

 

LOCUINTA DE SERVICIU

Potrivit dispozitiilor Legii 571/2003 privind Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art. 21, alin. (3), lit. l) sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu intretinerea, functionarea si repararea locuintelor de serviciu aflate in localitatea unde societatea isi are sediul social. De asemenea sunt deductibile cheltuielile de aceasta natura aferente si locuintelor de serviciu amplasate in localitatile unde societatea are sedii secundare.

In cazul in care locuintele de serviciu au suprafete construite in limita celor prevazute in Anexa la Legea locuintei 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, din punct de vedere fiscal se mai recunosc in plus, cheltuieli in suma de 10% .

Locuinta de serviciu este definita potrivit Legii 114/1996 , cu modificarile ulterioare, ca fiind spatiul destinat angajatilor unor societati, acordat in conditiile contractului de munca.

Locuintele de serviciu fac parte din patrimoniul agentilor economici si se administreaza in interesul acestora prin inchiriere salariatilor proprii, contractul de inchiriere fiind accesoriu la contractul individual de munca.

Prevederile art. 29 din HG 1275/2009 privind Normele metodologice de aplicare a Legii locuintei, cu modificarile ulterioare, intaresc faptul ca locuintele de serviciu trebuie sa faca parte din patrimoniul agentilor economici si ele se administreaza in interesul acestora prin inchiriere salariatilor proprii, contractul de inchiriere fiind accesoriu la contractul individual de munca.

In intelesul prevederilor impozitului pe venit, art. 55, alin. (4), lit. c), contravaloarea folosintei locuintei de serviciu, in baza repartitiei de serviciu, nu este inclusa in veniturile salariale si nu este impozabila.

In cazul in care, locuinta pusa la dispozitie de societate nu face parte din patrimoniu, dar societatea suporta chiria, se nasc doua situatii, impozitate conform prevederilor Codului fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare, astfel:

– contravaloarea sumei reprezentand chiria suportata de societate pentru salariatul sau este considerata avantaj (art. 55, alin. 3) si este impozitata la persoana fizica,

– contravaloarea sumei reprezentand chiria suportata de societate pentru salariatul sau nu este impozitata la persoana fizica, caz in care cheltuielile de aceasta natura sunt considerate nedeductibile pentru persoana juridica (art. 21, alin. 4, lit. l).

Daca persoana fizica suporta contravaloarea avantajului in natura, acesta nu se impoziteaza deoarece potrivit prevederilor art. 55 alin. (5), avantajele primite in bani si in natura, imputate salariatului in cauza nu se impoziteaza.

In ceea ce priveste deductibilitatea cheltuielilor cu chiria apartamentelor puse la dispozitia administratorilor, persoane fizice nerezidente, Codul fiscal prevede la art. 21, alin. (2), lit. e) si pct. 27 din HG 44/2004 pentru aplicarea Codului fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare, ca sunt deductibile cheltuielile de cazare daca societatea suporta drepturile legale cuvenite acestora. Daca societatea straina suporta ea cheltuielile de delegare ale persoanelor nerezidente, atunci nici cheltuielile cu cazarea nu mai sunt deductibile pentru persoana juridica romana.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Din Viata

Walk a mile in my shoes. See if they fit.

Georgiananita's Blog

Just another WordPress.com weblog

StefanAlecse

Calatorie in spatiu si timp

Contfin Glob-contabilul tau online!

Contabilitate, Audit financiar, Expertiza contabila, HR.

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d bloggers like this: