Noutati Decembrie 2013

Va rog sa gasiti mai jos noi modificari legislative ce sigur va vor capta interesul :

 

I.            Parchetul nu iti mai poate cerceta conturile si depozitele bancare, cand esti executat silit ;

II.            Cand sunt incluse subventiile in baza de calcul a TVA?

III.            In decembrie declaratiile fiscale se depun mai devreme decat de obicei. Care e noul termen-limita?

IV.            Un tribunal specializat in societati si insolventa ar putea functiona in Bucuresti din 1 martie 2014;

V.            A fost publicat in Monitorul Oficial la data de 25.11.2013, Ordinul privind modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 500/2007 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amanare de la plata in vama a taxei pe valoare adaugata si de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri.

 

I. Parchetul nu iti mai poate cerceta conturile si depozitele bancare, cand esti executat silit.

Executorul judecatoresc nu mai poate cere “ajutorul” Ministerului Public in cursul procedurii de executare silita, dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a admis recent o exceptie de neconstitutionalitate ridicata de Avocatul Poporului. Concret, in momentul de fata, Parchetul are dreptul de a efectua cercetari asupra conturilor sau depozitelor bancare ale debitorului, precum si de a afla daca acesta detine titluri de stat, bonuri de tezaur si alte titluri de valoare. In urma deciziei luate de CCR, insa, institutia nu va mai interveni in procesul executarii silite, astfel ca executorii vor apela la celelalte instrumente de recuperare a debitelor prevazute de legislatie. Cum vor fi afectate procedurile si care vor fi efectele in practica ale noii reglementari, aflati astazi de la mai multi specialisti in domeniu contactati de AvocatNet.ro.
Executarea silita este reglementata de Codul de procedura civila la Cartea a V-a, “Despre executarea silita”, fiind definita drept metoda juridica de recuperare a unor debite/datorii care au fost stabilite prin titluri executorii, precum hotarari/sentinte ale instantelor de judecata, contracte notariale de bunuri sau bani, credite bancare.

Executarea silita se realizeaza numai de catre executorul judecatoresc, care este obligat sa puna in aplicare obligatia prevazuta in titlul executoriu. Astfel, daca socoteste necesar, executorul ii va cere debitorului lamuriri in scris in legatura cu veniturile si bunurile sale asupra carora se poate efectua executarea. Totodata, executorul va incerca sa-l determine pe debitor sa-si execute de bunavoie obligatia, aratandu-i consecintele la care s-ar expune in cazul continuarii executarii silite.

In plus, potrivit Codului de procedura civila, executorul poate solicita informatii inclusiv tertilor, adica celor care datoreaza sume de bani debitorului urmarit sau detin bunuri ale acestuia supuse urmaririi. De asemenea, tot la cererea executorului judecatoresc, institutiile publice, institutiile de credit si orice alte persoane fizice sau juridice sunt obligate sa ii comunice acestuia datele si informatiile apreciate ca fiind necesare realizarii executarii silite, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel.

Mai mult decat atat, in cazul in care cei sesizati nu dispun de informatiile solicitate sau refuza sa le dea, executorul judecatoresc poate cere Ministerului Publice sa afle anumite informatii despre debitor. Concret, rolul Parchetului General in cadrul executarii silite este prevazut la art. 659 alin. 3 din Codul de procedura civila:

“Art. 659 alin. (3). Daca cei sesizati nu dispun de informatiile solicitate sau, dupa caz, refuza sa le dea, Ministerul Public va intreprinde, la cererea executorului judecatoresc, diligentele necesare pentru aflarea informatiilor cerute, in special pentru identificarea entitatilor publice sau private la care debitorul are deschise conturi sau depozite bancare, plasamente de valori mobiliare, este actionar ori asociat sau, dupa caz, detine titluri de stat, bonuri de tezaur si alte titluri de valoare susceptibile de urmarire silita”

Aceasta prevedere a fost declarata, insa, neconstitutionala de Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) in urma unei exceptii ridicate direct de catre Avocatul Poporului. Mai exact, potrivit unui comunicat de presa al CCR, magistratii au admis, in 21 noiembrie, exceptia de neconstitutionalitate si au constatat ca dispozitiile art. 659 alin. 3 din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale.

Practic, acest lucru inseamna ca Parchetul nu va mai putea efectua cercetari asupra conturilor sau depozitelor bancare ale debitorului. De asemenea, nu va mai interveni in procesul executarii silite pentru a afla daca debitorul este actionar ori asociat sau daca detine titluri de stat, bonuri de tezaur si alte titluri de valoare susceptibile de urmarire silita.

Desi nu a fost inca publicata in Monitorul Oficial, odata cu indeplinirea acestui pas procedural, decizia va deveni definitiva si general obligatorie si se va comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului.

Avocatul Poporului: Se depasesc limitele constitutionale ale rolului Parchetului in acivitatea judiciara.

In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate, Avocatul Poporului a mentionat mai multe motive, unul dintre acestea fiind acela ca, potrivit reglementarilor legale, atributiile Ministerului Public se exercita in principal in activitatea judiciara penala. “Or, solutia legislativa instituita de noul Cod de procedura civila depaseste limitele constitutionale ale rolului Ministerului public in acivitatea judiciara, transferand in sarcina procurorului atributii in domeniul executarii silite, prin efectuarea, la cererea executorului judecatoresc a unor demersuri in scopul aflarii informatiilor necesare executarii”, arata avocatul poporului, care adauga: “Este de apreciat interesul legiuitorului in executarea hotararilor judecatoresti, prin implicarea si a procurorului in aceasta faza a procesului civil, insa stabilirea unor demersuri in faza executarii silite in sarcina Ministerului public trebuie realizata in limitele impuse de Legea fundamentala, de jurisprudenta Curtii Constitutionale si de cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului”.

Totodata, Avocatul Poporului mentioneaza faptul ca, in baza Codului de procedura civila, executorul judecatoresc are la dispozitie mai multe mijloace procedurale legale menite sa asigure executarea in mod prompt si efectiv a hotararilor judecatoresti, precum si de a obtine sanctionarea debitorului, prin instanta de executare.

“Constatam ca legislatia ofera creditorului suficiente mijloace pentru realizarea creantei sale, incat interventia procurorului poate fi justificata doar in anumite cazuri bine motivate si numai atunci cand acesta apreciaza ca este necesara pentru apararea ordinii de drept ori a drepturilor si libertatilor cetatenilor”.

In acelasi timp, avocatul poporului arata ca CEDO a retinut deja, in jurisprudenta sa, ca participarea procurorului in procesele civile trebuie intotdeauna sa aiba un rol exceptional, iar rolul procurorului nu trebuie sa fie predominant, interventia sa putand fi acceptata doar atunci cand obiectivul acestui proces nu poate sau cu greu poate fi atins altfel.

Nu in ultimul rand, in exceptie se arata ca, prin atribuirea unui rol pur executional Ministerului Pubic, textul art.659 alin.3 din Codul de procedura civila contravine dispozitiilor Legea fundamentala, nefiind respectate cerintele de previzibilitate impuse de principiul fundamental. Astfel, dispozitia criticata nu reglementeaza mijloacele procedurale pe care Ministerul Public le are la indemana in vederea indeplinirii obligatiei de diligenta stabilita de lege, nu prevede actele si masurile procesuale pe care procurorul le poate dispune in acest sens, nu stabileste modul de contestare a masurilor dispuse si nici nu precizeaza in sarcina carui parchet din Ministerul Public revine competenta indeplinirii obligatiei.

Opiniile executorilor, la antipozi: “Decizia CCR este corecta” vs. “Lovitura pentru executori”

Decizia luata vineri de magistrati a dat nastere mai multor reactii in randul avocatilor si executorilor judecatoresti.

Astfel, potrivit Lorenei Stoian, Senior Associate in cadrul Predoiu Law Firm, executorii judecatoresti dispun, in baza Codului de procedura civila, de toate parghiile pentru a efectua procedura de executare silita, motiv pentru care interventia unei alte institutii de stat nu este necesara in cazul acestor procese.

“Actuala legislatie ofera suficiente mijloace pentru creditori in vederea recuperarii creantelor, astfel incat interventia procurorului trebuie limitata doar la cazurile bine justificate pentru apararea ordiniii de drept ori a drepturilor si libertatilor cetatenesti”, puncteaza Lorena Stoian.

In plus, explica mai departe avocatul, rolul Ministerului Public va fi usor limitat, evitandu-se un control mai mare din partea acestei institutii: “Decizia este corecta si in lumina principiului separatiei puterilor in stat, care justifica doar cu caracter exceptional interventia reprezentantului Ministerului Public in raporturile de drept privat, regula ce ar cadea in derizoriu odata cu implicarea activa a institutiei procurorului in ultima faza a procesului civil”.

De aceeasi parere este si executorul judecatoresc Claudia Tugui, care subliniaza faptul ca obligatia Ministerului Public este una secundara, intrucat executorul trebuie sa se adreseze mai intai institutiilor in cauza. Daca, in urma efectuarii acestor demersuri, nu obtine informatiile necesare executarii silite ori daca institutiile respective refuza sa raspunda, abia atunci executorul se poate adresa Ministerului Public.

“Nu cunoastem in acest moment motivatia deciziei Curtii Constitutionale, insa, personal, consider ca prin inlaturarea obligatiei Ministerului Public de a obtine informatiile necesare, executarea silita nu este in mod grav afectata sau ingreunata, avand in vedere faptul ca indatorirea tertilor de a furniza informatiile necesare ramane valabila”, puncteaza executorul judecatoresc. Mai mult, dupa cum subliniaza Tugui, daca tertii refuza sa furnizeze executorului informatiile solicitate de acesta, vor putea fi obligati de presedintele instantei de executare la plata despagubirilor pentru prejudiciul material sau moral cauzat prin amanarea executarii.

“Prin urmare, ne confruntam cu doua situatii: prima este aceea in care tertii detin informatiile, dar refuza sa le comunice executorului judecatoresc, si a doua situatie, cea in care tertii nu detin informatiile necesare executarii silite”, explica executorul judecatoresc. Concret, in prima situatie, executorul nu se va mai putea adresa Ministerului Public, dar se poate adresa instantei de executare pentru obligarea tertilor la plata de despagubiri. In a doua situatie, problema este mai delicata, intrucat daca tertii nu detin informatiile necesare executarii silite, atunci, intr-adevar, executarea silita poate fi ingreunata.

“Trebuie, totusi, sa evidentiem faptul ca astfel de situatii sunt rare”, conchide Tugui, care exemplifica: “Nu cred ca este posibil ca Fiscul sa nu detina informatii privind institutiile bancare unde debitorul are conturi deschise”.

Pe de alta parte, Alin Dubau, avocat specializat in recuperarea creantelor, considera ca prin solutia Curtii se restrange in mod nejustificat accesul executorului la informatii esentiale pentru buna desfasurare a executarii silite.

Practic, in urma acestei decizii a magistratilor, singurele mijloace de constrangere pe care participantii la executarea silita le vor avea sunt o amenda judiciara intre 50 la 700 lei, aplicata de instanta la solicitarea executorului judecatoresc, si o cerere privind repararea prejudiciului material sau moral cauzat prin amanare de catre cel care, cu intentie sau din culpa, a pricinuit amanarea executarii silite. “In practica, aceste mijloace nu ofera o satisfactie imediata creditorilor, implicand demersuri judiciare si consum de resurse atat pentru creditori, cat si pentru judecatori, care ar fi, astfel, incarcati cu solutionarea unor pricini ce ar putea fi evitate”, sustine avocatul, care opineaza ca era de preferat implicarea Ministerului Public in aflarea datelor despre debitori.

In plus, explica mai departe avocatul, reglementarea prevazuta la art. 659 alin. 3 era o noutate adusa de legiuitor, avand la baza si ratiuni practice, in conditiile in care dispozitiile care confera executorului acces neingradit la cartea funciara, registrul comertului si alte registre publice care contin date despre bunurile debitorului sunt inca o iluzie in practica.

Cu toate acestea, procedura de executare silita nu va fi ingreunata per ansamblu odata cu aplicarea noilor dispozitii in materie, ci doar in acele cazuri exceptionale in care tertii refuza sa ofere informatii despre debitor, mentioneaza Dubau.

“Sigur ca posibilitatea de a sesiza Ministerul Public in vederea efectuarii de catre reprezentantii acestuia a demersurilor pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor executorii prin obtinerea informatiilor necesare reprezenta o < amenintare> fata de tertii reticenti care refuza sa colaboreze cu executorul judecatoresc, datorita prestigiului institutiei si atributiilor acesteia in domeniul penal”, opineaza si Violeta Parvan, executor judecatoresc.

Totodata, o problema sesizata de Parvan este aceea ca executorul judecatoresc nu are stabilite prin lege atributii si prerogative care sa ii sporeasca capacitatea de a obtine el insusi informatiile necesare. In acest context, legiuitorul ar trebui sa faciliteze accesul la informatii prin doua modalitati. “In primul rand, ar trebui sanctionata strict atitudinea tertului care nu ofera informatiile solicitate intr-un termen prestabilit, prin majorarea amenzilor civile si chiar trecerea faptei in sfera penalului”, sustine executorul judecatoresc.

In al doilea rand, adauga Parvan, legiuitorul trebuie sa prevada in mod expres modalitatea prin care executorul judecatoresc poate accesa in mod nemijlocit informatiile necesare, in special prin obligativitatea declararii bunurilor si titlurilor detinute, prin crearea de baze de date in format electronic si permiterea accesului executorului in mod direct la acestea.

Modalitatea de obtinere, in prezent, a informatiilor este deficitara, executorul judecatoresc fiind nevoit sa emita numeroase adrese, sa le comunice prin posta si sa astepte raspunsuri care sunt emise si dupa doua luni de la data solicitarii”, puncteaza executorul judecatoresc.
II. Cand sunt incluse subventiile in baza de calcul a TVA?

Situatiile in care subventiile primite de un contribuabil inregistrat in scopuri de TVA sunt incluse in baza de calcul a TVA sunt specificate concret intr-un ordin al Fiscului, recent intrat in vigoare. Noile dispozitii vin ca urmare a faptului ca pana in prezent legislatia nu era suficient de clara si lasa loc interpretarii.

Prin Ordinul ANAF nr. 1877/2013, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 720 din 22 noiembrie 2013, a fost aprobata Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 4/2013 prin care sunt detaliate situatiile in care subventiile primite de o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA sunt incluse in baza de calcul a TVA.

In prima situatie, suma subventiei depinde de volumul bunurilor livrate/serviciilor prestate atunci cand suma totala a subventieiacordate in cursul unei perioade stabilite de persoana care acorda subventia creste sau scade direct proportional cu numarul de unitati de masura subventionate, subventia fiind acordata pe fiecare unitate de masura subventionata.

In cea de a doua situatie, se considera ca suma subventiei poate fi determinata inainte de desfasurarea activitatii, atunci cand beneficiarul subventiei cunoaste inainte de prestarea serviciilor/livrarea bunurilor suma absoluta sau procentuala a subventiei care va fi acordata pe fiecare unitate de masura subventionata.

“Prin noile reglementari se incearca aducerea unor clarificari suplimentare privind modalitatea de recunoastere a subventiilor legate de pret”, a declarat pentru AvocatNet.ro George Niculescu, Tax Manager, Finexpert.

Pana in prezent, legislatia nu definea precis subventiile legate de pret.

Conform unor prevederi din Codul fiscal, pana la 31 decembrie 2009, se mentiona ca, baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni, ne-a explicat George Niculescu.

Mai mult, Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal stabilesc ca subventiile primite de la bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul Comunitar, legate direct de pretul bunurilor livrate si/sau al serviciilor prestate, se includ in baza de impozitare, a adaugat sursa citata. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata pentru aceste subventii intervine la data incasarii lor de la bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul Comunitar.

Astfel, pana in prezent legislatia prevedea ca subventiile sunt legate direct de pret daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

  • suma subventiei sa depinda de volumul bunurilor livrate/serviciilor prestate;
  • suma subventiei sa poata fi determinata inainte de desfasurarea activitatii.

In toata aceasta perioada, expresia “subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni” a creat interpretari diferite din partea organelor de control, a precizat specialistul Finexpert.
III. In decembrie declaratiile fiscale se depun mai devreme decat de obicei. Care e noul termen-limita?

Conform Fiscului, data limita pana la care trebuie depuse principalele declaratii fiscale din luna decembrie 2013 s-a schimbat. Astfel, contribuabilii vor trebui sa-si incheie si sa-si depuna mai devreme situatiile fiscale pentru luna noiembrie.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 84/2012, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, a introdus in Codul de procedura fiscala cateva prevederi speciale referitoare la scadenta si declararea creantelor fiscale.

Astfel, dupa art. 111 a fost introdus art.111¹, care stabileste ca in cazul in care creantele fiscale pentru care, potrivit Codului fiscal sau altor legi care le reglementeaza, scadenta si termenul de declarare se implinesc la 25 decembrie, ele sunt scadente si se declara pana la data de 21 decembrie.

Acesta este al doilea an in care se aplica acest articol legislativ, prima data facandu-se anul trecut, cand data de depunere a declaratiilor fiscale pe luna noiembrie a fost 21 decembrie.

In plus, conform acestui articol din Codul de procedura fiscala, daca data de 21 decembrie este zi nelucratoare, creantele fiscale sunt scadente si se declara pana in ultima zi lucratoare anterioara datei de 21 decembrie. Spre deosebire de aceasta situatie, in cazul celorlalte termene de plata si de depunere a declaratiilor care sunt intr-o zi nelucratoare, scadenta se amana pana in prima zi lucratoare de dupa aceasta data.

Astfel, in luna decembrie declaratiile fiscale se depun mai devreme decat in celelalte luni ale anului, la fel ca si platile obligatorii, care se achita mai repede.

Ce obligatii fiscale au contribuabilii in luna decembrie

Potrivit site-ului Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), declaratiile fiscale care se depun, de obicei, pe data de 25 ale lunii, trebui trimise luna urmatoare pana vineri, 20 decembrie.

Astfel, conform calendarului stabilit de Fisc, contribuabilii trebuie sa depuna urmatoarele declaratii fiscale pana pe 20 decembrie 2013:

  • Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat Formular 100 (format electronic)
  • Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate (Formular 112) pentru luna noiembrie
  • Declaratia privind veniturile sub forma de salarii din strainatate obtinute de persoane fizice care desfasoara activitate in Romania si de persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in Romania pentru luna noiembrie (Formular 224)
  • Decontul de taxa pe valoarea adaugata (Formular 300)
  • Decontul special de taxa pe valoarea adaugata pentru luna noiembrie (Formular 301)
  • Declaratia privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adaugata (Formular 307)
  • Declaratia privind taxa pe valoarea adaugata datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata a fost anulat conform art.153 alin. (9) lit. a) ? e) din Codul fiscal (Formular 311)
  • Declaratiea recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare de bunuri pentru luna noiembrie (Formular 390 VIES)
  • Declaratia informative privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national aferente perioadei de raportare precedente (luna, trim. etc. ; perioada de raportare este cea declarata pentru depunerea decontului de TVA, prevazuta la art. 156^1 din C.F.) (Formular 394)
  • Chestionarul pentru stabilirea rezidentei fiscale a persoanei fizice la sosirea in Romania

In plus, pana la aceasta data, ei trebuie sa faca si urmatoarele plati:

  • Plata impozitului pe reprezentanta, transa a II-a
  • Platile anticipate privind impozitul pe venit aferente trim. IV 2013
  • Plata impozitului retinut la sursa in noiembrie
  • Plata contributiei de asigurari sociale de sanatate, aferenta trimestrului IV
  • Plata taxei anuale pentru autorizatia de exploatare a jocurilor de noroc, aferenta trimestrului urmator
  • Plata taxei pentru licenta de organizare a jocurilor de noroc, aferenta anului 2014
  • TVA;
  • Impozite datorate bugetului de stat:
    • impozit pe titeiul si gazele naturale din productia interna
    • impozit pe veniturile nerezidentilor
    • impozit pe salarii (OP separat pentru Sediu Social si fiecare sediu secundar, daca este cazul)
    • impozit pe veniturile din activitati independente, cu regim de retinere la sursa
    • impozit pe veniturile din dividende platite in luna octombrie 2013
    • impozit pe veniturile din dobanzi
    • impozit pe alte venituri din investitii
    • impozit pe veniturile din pensii
    • impozit pe veniturile din premii si din jocuri de noroc
    • impozit pe veniturile din alte surse
    • varsamintelor de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neincadrate
    • impozitului retinut la sursa in luna precedenta; aceasta o fac platitorii de urmatoarele venituri:
      • din drepturi de proprietate intelectuala;
      • din contracte/ conventii civile si de agent: expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
      • obtinute de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica;
      • din premii si jocuri de noroc;
      • obtinute de nerezidenti;
      • din alte surse.
  • Contributii datorate bugetului asigurarilor de stat si fondurilor speciale
    • contributia de asigurari sociale (pensie)
    • contributia la asigurarile sociale de sanatate
    • contributia la fondul pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate
    • contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj
    • contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
    • contributia la Fondul de mediu;
  • Accize.

IV. Un tribunal specializat in societati si insolventa ar putea functiona in Bucuresti din 1 martie 2014

Un nou tribunal specializat ar putea functiona in Bucuresti din 1 martie 2014, se arata intr-un proiect de act normativ supus consultarii publice de Ministerul Justiei. Concret, documentul creeaza cadrul legal pentru infiintarea in capitala a unui tribunal specializat in domeniile societati, registrul comertului, concurenta neloiala si insolventa, care va asigura atat degrevarea judecatorilor, cat si o mai mare celeritate a judecarii cauzelor.

Prin Legea nr. 296/2013, in vigoare din 17 noiembrie, s-a instituit posibilitatea infiintari de tribunale specializate la nivel national. Concret, actul normativ stabileste ca se vor infiinta noi tribunale specializate care vor prelua cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care functioneaza.

In baza acestei reglementari, Ministerul Justitiei a lansat astazi in dezbatere publica proiectul de ordin referitor la operationalizarea Tribunalului specializat Bucuresti, care prevede ca, incepand cu 1 martie 2014, in capitala va incepe sa functioneze “Tribunalul Specializat Bucuresti”.

Domeniile in care va functiona si statul de functii al „Tribunalului Specializat Bucuresti” se vor stabili pana la data de 15 ianuarie 2014.

Potrivit referatului de aprobare a proiectului, conducerea Tribunalul Bucuresti a sesizat de mai multe ori Ministerul Justitiei cu propunerea de infiintare a unui tribunal specializat care ar urma sa functioneze in domenii precum: societati, registrul comertului, concurenta neloiala si insolventa la  nivelul municipiului Bucuresti, si care sa contribuie la degrevarea judecatorilor de numarul mare de dosare si la cresterea specializarii actului de justitie. Curtea de Apel Bucuresti a considerat necesara si oportuna propunerea Tribunalului Bucuresti.

Totodata, in motivarea solicitarii, Tribunalul Bucuresti a mentionat pe de o parte, volumul mare de activitate inregistrat in domeniul insolventei, societati, registrul comertului si concurenta neloiala, in comparatie cu volumul de activitate al tribunalelor specializate cu o competenta similara, iar pe de alta parte, ponderea intregii cazuistici in aceste domenii din totalul activitatii acestei instante judecatoresti (21% in anul 2010 si 27% in anul 2011).

“Avand in vederea cresterea constanta a numarului de cauze inregistrat la nivelul Tribunalului Bucuresti si necesitatea diminuarii duratei de solutionare a cauzelor in domenii sensibile, cu impact semnificativ asupra mediului de afaceri si a economiei, in general, s-a decis ca, in municipiul Bucuresti, sa se infiinteze <Tribunalul Specializat Bucuresti>”, se mai mentioneaza in referatul de aprobare.

Un astfel de tribunal va asigura atat degrevarea judecatorilor, cat si specializarea acestora, precum si o mai mare celeritate a judecarii cauzelor in domenii sensibile, cu impact semnificativ asupra mediului de afaceri si a economiei, in general.

“Una din prioritatile Ministerului Justitiei se refera la sprijinirea mediului de afaceri. O problema pe care companiile o pot avea legat de sistemul de justitie tine de termenele foarte mari in dosare care au ca obiect societati, registrul comertului, concurenta neloiala, insolventa, etc. In acelasi timp, aceste termene nu pot fi scurtate din cauza volumului foarte mare de munca existent la nivelul Tribunalului Bucuresti. Incercam si prin aceste modificari sa asiguram premisele desfasurarii unui act de justitie rapid si eficient”, a explicat Robert Cazanciuc, ministrul Justitiei, in 11 septembrie.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in sedinta din data de 19 noiembrie 2013, a avizat deja favorabil punerea in functiune in municipiul Bucuresti a acestui nou tribunal specializat incepand cu data de 1 martie 2014.

V. A fost publicat in Monitorul Oficial la data de 25.11.2013, Ordinul privind modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 500/2007 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amanare de la plata in vama a taxei pe valoare adaugata si de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Din Viata

Walk a mile in my shoes. See if they fit.

Georgiananita's Blog

Just another WordPress.com weblog

StefanAlecse

Calatorie in spatiu si timp

Contfin Glob-contabilul tau online!

Contabilitate, Audit financiar, Expertiza contabila, HR.

The WordPress.com Blog

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

%d bloggers like this: